Cum se „jumuleau” turistii la Ocna Sibiului

Sa tot fie prin 2010. Iulie, caldura mare.

Plecati intr-un mini-tur „de miere” dupa nunta noilor nostri fini, am decis ca ultimele doua zile, in drumul dinspre Bucuresti spre Blaj via Transfagarasan, sa le petrecem intinsi la soare in statiunea Ocna Sibiului.

Eu personal aveam deja experienta a doua sesiuni de cursuri ca manager Provident in zona lacurilor sarate si, in plus, imi si memorasem un numar de telefon al proprietarilor pensiunii din fata hotelului la care fusesem cazat. Conditii bune, pret decent, ne lasau cu mancare de la cooperativa si bautura din portbagaj , ce mai, tot ce ne trebuia! Prevazatori, sunasem inca de la plecarea din Curtea de Arges si ne asigurasem ca gasim macar doua camere libere asa ca nu ne mai bateam capul cu nimic.

Ajunsi in jurul amiezii in statiune, ne-am cazat in viteza si ne-am indreptat glont catre incinta comuna a hotelurilor Salinas**** si Helios***. Salivam din abundenta gandindu-ma la primul pahar de bere care imi va racori arsita unei zile caniculare. Imi placea enorm piscina cu apa sarata filtrata, asa ca nu mi-a fost greu sa ii conving pe ai mei ca distractia se merita in ciuda pretului peste medie.

A urmat o voie-buna generala, „condimentata” din plin cu apa sarata, bere rece, soare si jocuri cu mingea. Ca de inotat nu reuseam nicicum sa invatam, nici eu, nici Raluca, oricat s-ar fi chinuit Florin sa ne scoleasca! :))

DSC08836

Ocna1

Ocna2

Trec peste seara greu de scotocit prin memorie, asta datorita in mare masura coniacului „de casa” produs la Jidvei, din care ne dotasem cu o damigeana intreaga la plecarea din Blaj. Retin doar ca a fost extra hardcore! :)) Adica avand rezultat o limba care nu se mai exprima decat in chineza mandarina si niste genunchi neconectati la functiile creierului…Bine, normal ca noi, oameni faini, am dat vina pe gratarele care ne imbacsisera cu fumul lor 😛

DSC08745

Cert este ca a doua zi de dimineata eram atat de mahmur si de fara chef incat am mers din nou la piscina aproape tras de maini si de picioare. Eu mai eram cum eram, insa bietul Florin vomitase toata noaptea si ar fi mancat un butoi de muraturi doar-doar i-ar trece durerea de cap. Norocul nostru a fost ca fiind destul de devreme, soarele inca nu se ridicase pe cer si puteam sta linistiti la umbra.

Marius nu avea treaba, el nu prajise gratare in seara precedenta, asa ca isi impartea timpul intre baia in piscina si jocul cu micuta Dara 🙂

Ocna3

La randul ei, finuta Raluca isi savura debutul lunii de miere relaxandu-se pe sezlong, fara sa aiba insa habar ce intorsatura neplacuta pentru ea vor lua evenimentele.

Ocna4

Bine, normal ca niciunul dintre noi nu se astepta la ceea ce avea sa urmeze. Totusi, eram intr-o locatie pretentioasa, cu paza si acces selectiv, nu pe campul de la marginea satului…

Deodata, se aud niste certuri si voci rastite. Langa noi isi face aparitia o intreaga satra (si nu vorbesc peiorativ!) de copii cu mucii la nas, care de-abia erau tinuti in frau de agentul de paza al stabilimentului. Urletele si vaicarelile proveneau de la pirandele care ii insoteau si care erau parca pornite intr-o cruciada nemaintalnita.

Brusc, se opresc in dreptul nostru, iar unul dintre puradei o arata pe Raluca si exclama: ea e! Ea m-a batut azi-dimineata in fata magazinului „de la blocuri” si m-a impins in strada, de era sa ma calce masina!!! Ma-sa, pesemne, „ii ridica mingea la fileu”:

Esti sigur, ma? Ca acuma chem politia! Sa o invete minte! Ce, daca suntem saraci isi bate toata lumea joc de noi??? (intorcandu-se spre Raluca): Fato, ai vrut sa imi omori copilul, o sa crapi in puscarie! Sau, daca imi dai doua milioane, nu-ti mai fac niciun necaz!

Enervat peste masura, o iau la interogatoriu pe duduie:

Ce ai doamna? Ce s-a intamplat? Ce te-apuca? Ce povesti vii sa ne spui? Esti nebuna? Cum sa iti bata copilul cand ea nu s-a miscat de pe sezlong decat sa marga pana la baie de cand am venit, cand sa fi mers la magazinul din mijlocul satului? Hai, vezi-ti de treaba, canta la alta masa!!!

Aia continua sa o tina sus si tare: Nu, ca ea l-a batut, ca si pruncul a recunoscut-o! Asa-i, fato, ca ai fost in sat si ca ai avut treaba cu baiatul?!?

Moment total nepotrivit pentru Raluca: plictisita, cu un calm ardelenesc a la Cluj, ii raspunde ironic:

Oi fi fost, cine stie, oi fi fost beata si nu-mi amintesc ce am facut, daca tu zici…

Atat i-a trebuit „certaretei”:

Nah, ati vazut? A recunoscut! Acum ma duc sa chem politia!!! Sa te amendeze si sa te bage la puscarie!…sau sa-mi dai niste bani! 😉

Nici una, nici alta, a plecat cu intreaga satra dupa ea…Nu mi-a venit sa cred, dar dupa maxim 20 de minute s-a intors cu acelasi alai si cu doi politisti din localitate!

Cu un tupeu inimaginabil, a indicat-o pe Raluca si le-a spus agentilor:

– Ea e, domnu’! Ea mi-a batut pruncu’ in dimineata asta! Chiar si ea a recunoscut, da’ a zis ca era beata si nu-si mai aminteste! Amendati-o! Sau poate ma inteleg cu ea, daca imi da doua milioane, ca nu cred ca n-are!

Continuand sa ma enervez progresiv datorita penibilului situatiei si a atentiei intregii asistente indreptate asupra noastra, incep sa le explic politistilor:

Domnilor, suntem oameni seriosi, cum credeti asemenea bazaconii? Nu vedeti ca asta incearca sa faca un ban nemuncit de pe urma noastra? Fina mea a stat intreaga dimineata langa noi si nu a iesit din curte. A glumit cand a spus ca era beata, o puteti verifica, ce naiba!..Chiar credeti ca incepem acum sa dam bani la cineva doar pentru ca inventeaza povesti bune de stirile de la ora 5??? Se vede din avion ca e facatura!

Intre timp, vazand ca nu prea are sanse de castig, cetateanca ii transmisese Ralucai, scazand pretentiile „morale”:

Hai, cucoana, macar cincisutede mii da si tu acolo, ca nu te face atata, daca tot i-am chemat pa domnii

Pana la urma am reusit sa ii convingem pe politisti ca totul a fost doar o nascocire, insa nu am scapat fara ca Raluca sa fie avertizata verbal iar eu, Marius si o alta doamna de pe un sezlong vecin sa dam declaratii scrise ca Raluca nu plecase de langa noi. „Pentru orice eventualitate”… 😉

Si ca sa inchei povestea intr-o nota pozitiva, stiti care a fost totusi castigul meu din aceasta „piesa de teatru absurd” jucata fara voia noastra?

Mi-a trecut instantaneu orice urma de mahmureala! :))

 
One comment on “Cum se „jumuleau” turistii la Ocna Sibiului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *