Cum suna un Stradivarius intr-un Castel?

Va adresasem recent provocarea de a participa la ceva cu adevarat impresionant. Va atrageam atentia asupra unui spectacol de exceptie care fusese programat in Sala Dietei a Castelului Corvinilor din Hunedoara, avandu-i ca protagonisti pe celebrii muzicieni Alexandru Tomescu si Eduard Kunz.

Si daca tot va invitasem pe voi, prietenii mei, era culmea ca tocmai eu sa fi lipsit. Imi calculasem situatia financiara cu ceva timp inainte si constatasem ca efortul achizitionarii a doua bilete nu ne va da chiar de tot peste cap echilibrul bugetar din gospodarie. 😉

N-a mai fost cazul sa imi cumpar singur biletele pentru ca, multumita inspiratiei de a ma inscrie in campania celor de la Blogal Initiative, am avut satisfactia sa fiu premiat cu o invitatie dubla la acest eveniment. Ca sa fie treaba treaba! 🙂

Astfel ca joi seara, echipati regulamentar si ferchezuiti ca doi miri, ne-am luat de mana si am pornit-o spre Castel. Bine, eram putin emotionat, ca doar nu ai sansa in fiecare zi sa iti picure in urechi sunetele dumnezeiesti ale unei viori unicat, biciuita magistral de arcusul fermecat al unui interpret de renume! Nu? Zic si eu, nu ca m-as scuza acum. 😛

noi

Asa cum se cuvine, absolut toti invitatii au fost intampinati cu cate un pahar cu sampanie, oferit de primarul municipiului. Ca la Cannes, la naiba! :)) Cordiali, organizatorii ne asteptau pregatiti pentru spectacol, ajutandu-ne sa intram in atmosfera specifica a medievalului castel prin intermediul cavalerilor si domnitelor gratioase care ne-au condus spre sala-gazda. Nu putea lipsi din tablou maestrul Don Giovanni, al carui vibrafon ne completa superba ambianta.

intampinare

 

Contrar celor mai pesimiste estimari, care deplang mereu lipsa apetentei pentru frumos a hunedorenilor, concertul s-a desfasurat cu casa inchisa! Spectatorii, dornici de o reprezentatie divina, au asistat la un recital de zile mari. Cu totii ne-am simtit In the mood for Prokofiev! De la inceput pana la sfarsitul parca interminabil – prelungit de bis-urile nenumarate solicitate de aplauzele participantilor in delir!

spectat1

spectat2

spectat3

spectat4

Nu stiu daca neaparat atmosfera maiestuoasa i-a insufletit pe cei doi artisti, insa reprezentatia lor a crescut de la partitura la partitura, atingand sublimul desavarsit intr-o adevarata efuziune de sensibilitate, forta si maretie. Doua personalitati inconjurate de o modestie stralucitoare – Alexandru si Eduard – ne-au demonstrat inca o data cat de inaltatoare poate fi o arta transformata in magie! Le multumesc! 🙂

Artist2

Artist1

Asa cum inchei aceste ganduri multumindu-le inca o data tuturor celor care s-au implicat in realizarea acestei capodopere artistice demna de marile capitale culturale mondiale!

Jos palaria!

 

 
One comment on “Cum suna un Stradivarius intr-un Castel?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *