Un necesar semnal de alarma

Alin Barna 1

Asa a inceput totul, intr-un final de iunie deosebit de efervescent.

Initial

Screen-shot al unui anunt postat pe un grup privat al suporterilor corvinisti

M-am trezit ca dupa ce multe dintre celebrele “foste glorii” ale fotbalului hunedorean au refuzat sa preia destinele echipei FC Hunedoara in cele mai grele conditii de la infiintarea ei (fara finantator, fara antrenori si jucatori la seniori si cu multe restante banesti in buget) mi se propune sa devin presedinte executiv al unicului club de liga a 3-a din judet. Printre argumentele etalate imi rasuna si acum in urechi “Te bati cu pumnul in piept ca esti corvinist si iubesti Hunedoara! Demonstreaz-o si in fapte ca la vorbe ne pricepem toti! Daca nici voi (suporterii) nu mai aveti incredere in proiect inseamna ca nu mai are rost sa dam banii la fotbal..

Fiind convins ca am aptitudinile si competentele necesare, am acceptat, nu fara a cere sfatul unor persoane in care am incredere, incluzand-o aici si pe fosta finantatoare – Alina State. Toata lumea m-a incurajat sa cred ca exista premisele unui “restart” al activitatii care, dupa 1993 (anul retrogradarii din Divizia “A”) a decrescut considerabil, ajungand in pragul colapsului.

Au trecut de atunci 7 luni si jumatate, timp in care am intalnit atata rea-vointa si atatea energii destructive coalizate inspre ingroparea clubului cat nu infruntasem in toata activitatea precedenta insumata! Si am condus colective de oameni cu infinit mai multa complexitate decat sunt mandatat sa manageriez aici…

Nu banuiam ca e posibil sa existe atatea piedici, nici nu gandeam ca sunt atatea tabere de “sapatori” a caror unica grija este sa bage bete in roate actualului grup de la club! Jur ca nu imi vine sa cred nici acum asta! Pentru ca e putin credibil! Dar real!

Dupa ce atatia ani fotbalul hunedorean a fost “muls” de toate resursele, fiind transformat intr-un veritabil “butoi cu miere” din care toti isi lingeau degetele, multora li s-a parut inacceptabil ca acum se poate lucra transparent si fara echivoc la toate nivelurile, realizandu-se economii apreciabile. Am ridicat prea sus stacheta iar eventualii conducatori urmatori ar fi fost nevoiti sa se adapteze acestei realitati!

Si atunci? Pai atunci “hai sa ii faultam in continuu pe astia, ca nu cumva sa demonstreze ca se poate!!!”.

Iar piedicile continua, ba mai mult se intetesc, odata cu perceptia publica a lucrului bine facut la club…

Pe surse, s-a ajuns sa li se transmita potentialilor sponsori ca mai bine sa isi vada de treaba decat sa investeasca in fotbalul hunedorean!?

Foarte putini ne-au sustinut si o fac in continuare dezinteresat! Lor le multumesc!

Asa cum le multumesc si colegilor din conducere, cei care, alaturi de mine, am incasat cinci salarii in sapte luni, sau antrenorilor si jucatorilor care se pregatesc zilnic cu toata seriozitatea desi au ajuns la a treia luna consecutiva in care sunt neplatiti!

Lor, dar si sutelor de copii si juniori, cat si miilor de suporteri care iubesc fotbalul hunedorean din orice colt al lumii s-ar afla, le sunt dator sa continui!

Si, vorba unui prieten, sa lupt, aratand ca nu sunt “pamant de flori”!

Ca altfel…chiar n-avea rost!

 
One comment on “Un necesar semnal de alarma

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *